sǎ începem
Sunt psihoterapeut autonom, cu formare în Gestalt și Focusing.
Privesc fiecare om ca pe un întreg viu, cu gânduri, corp, emoții și povești care merită ascultate cu atenție.
Cred că adevărata apartenență începe în propriul corp, acolo unde el ne devine busolă și ne simțim acasă în noi. Acolo unde respirația devine ancoră, unde emoțiile capătă formă, acolo unde putem trăi simultan libertatea și dependența sănătoasă, autonomia și apartenența.
În munca mea, mă ghidez după ceea ce numesc metafora firului roșu al sinelui: acea esență care ne ține laolaltă când ne simțim frânți, aceeași esență care ne permite să murim și să renaștem din noi înșine.
În terapie, relația este locul în care sensul prinde rădăcini. Relația este locul de transformare.
Eu aduc curiozitate, prezență, ascultare, ochi blânzi și încredere în acea înțelepciune interioară care știe, chiar și când noi ne rătăcim. Sunt aici ca să însoțesc procese, nu să le grăbesc, să susțin devenirea, nu perfecțiunea, să te acompaniez în reîntoarcerea la sens, sensul de a fi chiar tu, cu adevărat. Pentru că a fi om este o artă în sine, o artă a trăirii, a regăsirii, a reconfigurării firului roșu care ne leagă de noi înșine, de ceilalți și de lume. Să lăsăm umbra, doliul, rușinea să existe, fără să ne piardă lumina, jocul, râsul, frumusețea, prezența.
valorile care mǎ ghideazǎ
Respect, Libertate, Prezențǎ, Relație, Întregire, Curaj, Responsabilitate, Autenticitate, Compasiune
respect
pentru nevoile, ritmul și înțelepciunea interioară.
libertate
spațiu de alegere, respirație și de a fi tu însuți/însăți, fără presiune.
prezențǎ
a fi aici și acum, cu tine și cu celălalt, într-un contact autentic.
întregire
lucrul cu corpul, emoțiile, mintea; trecutul, prezentul și viitorul într-un întreg coerent.
curaj
îndrăzneala de a simți, de a privi, de a rămâne cu disconfortul, unde vulnerabilitatea este privită ca forță;
responsabilitate
asumare a ce trăiești, fără vinovăție; echilibru între libertate, grijă și empatie.
autenticitate
onestitate emoțională, a fi real, a fi uman, dincolo de roluri și măști; încurajarea vulnerabilității.
compasiune
întâlnire fără judecată, ton cald, ritm respectat, loc pentru fragilitate.
cu cine lucrez bine?
Fiecare persoană și fiecare proces sunt unice, dar de-a lungul timpului am observat că rezonez mai profund cu anumite tematici, nevoi, limite, tipuri de povești și etape de viață. Nu cred în etichete sau categorii.
Lucrez bine cu oameni aflați în praguri de viață: de vârstă, de relație, de sens.
Cu cei care se află între un „nu mai” și un „încă nu”, când ceva vechi nu mai funcționează, iar noul încă nu se arată.
Cu oameni care caută sens și au nevoie să se reconecteze cu sinele lor autentic, cu ritmul propriu, cu spațiul interior.
Lucrez bine cu oameni creativi, curioși, sensibili, cu introverți.
Cu cei care se confruntă cu anxietate, tristețe, pierdere, vinovăție, rușine, oboseală existențială sau un dor greu de definit.
Cu părinți care se caută pe sine în timp ce cresc un copil.
Cu tineri terapeuți aflați la început de drum, care descoperă cum să se așeze în propria lor prezență.
Îmi place să întâlnesc oamenii acolo unde sunt: să le descopăr limbajul propriu, ritmul, felul lor de a simți și de a învăța despre sine.
Cred că fiecare are o formă unică de a se exprima, iar când limbajul terapeutic se întâlnește cu limbajul personal, apare spațiul viu al transformării.
Acolo, în această întâlnire, începem să privim lumea și pe noi înșine cu alți ochi, mai blânzi, mai largi, mai prezenți.
Dacă te regăsești în aceste cuvinte, poate fi un început bun.
Cum lucrăm împreună?
În întâlnirile noastre, vom privi împreună spre ce are nevoie de atenție, în ritmul tău.
Procesul nu înseamnă doar a „rezolva” ceva, ci a învăța să fii în contact cu tine, cu ce e viu, dar și cu ce doare. Ceea ce aduc în terapie este un spațiu de întâlnire autentică.
Nu caut „probleme” de rezolvat, ci oameni de întâlnit.
Poate fi un spațiu de liniște, reflecție, claritate sau redescoperire a resurselor.
Uneori e blând, alteori provocator, dar mereu ghidat de respect, prezență și autenticitate.
Formare și parcurs profesional
Am absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Universitatea din București), alături de Masterul Studii Est Asiatice (Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din București) și cel de Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie (Universitatea Transilvania, Brașov).
Sunt psihoterapeut autonom, acreditat de Colegiul Psihologilor din România, Societatea de Gestalt Terapie din România și European Association of Gestalt Therapy și certificată în Focusing, prin Asociația Română de Psihoterapie Centrată pe Persoană, Colegiul Psihologilor și The International Focusing Institute, New York.
Din 2016 sunt angajată într-un proces continuu de autocunoaștere și dezvoltare personală, prin terapie individuală și terapie de grup, explorând de-a lungul timpului mai multe abordări terapeutice.
Din 2020 mă aflu într-un proces constant de supervizare, individuală și de grup, cu supervizori din România și din alte țări europene.
Cred că un terapeut poate însoți în profunzime doar în măsura în care își continuă propria călătorie interioară prin reflecție, contact autentic și învățare continuă.
Pentru mine, aceste spații de terapie și supervizare sunt locuri vii de creștere, de claritate și de întregire profesională.
Consider că formarea unui terapeut este un proces viu, care nu se încheie odată cu obținerea unei diplome, ci se modelează prin fiecare întâlnire cu sine, cu ceilalți, cu viața însăși.
De-a lungul timpului, am participat la conferințe și programe de formare naționale și internaționale în domenii precum psihotrauma, psihopatologia fenomenologic-gestaltistă, lucrul cu pierderea și doliul, sexualitatea și relațiile, lucrul cu corpul, visele, atașamentul.
Aceste experiențe mi-au adus o perspectivă integrativă și vie asupra psihicului uman și m-au învățat să privesc suferința, vulnerabilitatea și transformarea ca părți firești ale procesului de a fi om.